De ce?

DE CE SÎNTEM NAŢIONALIŞTI?

  • Problema naţionalismului: În România cea mai persecutată naţiune este cea română. Minoritarii au numai drepturi, n-au nici un fel de obligaţii şi din această cauză sînt mereu nemulţumiţi. (Victor Duţă)

–          DEX: Naţionalism = doctrină politică bazată pe apărarea (uneori exagerată) a drepturilor şi aspiraţiilor naţionale;

–          Mircea Eliade: 1. Naţionalismul nu este numai marea iubire pentru morţii şi pămîntul nostru, ci este, mai ales, setea de eternitate a ROMÂNIEI. 2. A renunţa la românism înseamnă pentru noi, românii, a renunţa la viaţă, a te refugia în moarte. Sînt oameni care au făcut asta. Dumnezeu să-i ierte! 3. Cei mai glorioşi naţionalişti nu sînt eroii, nici şefii politici, care nu fac decît să conducă destinele istorice ale Neamului lor. Cei mai glorioşi Naţionalişti sînt creatorii care cuceresc de-a dreptul eternitatea. Există o sete de eternitate în fiecare om, sete pentru Neamul şi Ţara lui. Dar există şi o altfel de eternitate: un salt dincolo de istorie, prin care o Ţară şi un Neam intră şi rămîn în eternitate. Un salt pe care l-au făcut vechea Grecie, Italia, Franţa, Anglia, Germania, Rusia.

–          George Bariţiu: Naţionalismul înseamnă îngrijirea în prezent ca viitorul naţiunii tale să nu fie primejduit.

–          CVT: Pentru mine, românii sînt cei mai buni, cei mai frumoşi, cei mai deştepţi, cei mai curajoşi şi cei mai nobili oameni din lume – în asta constă Naţionalismul meu.

–          Răzvan Theodorescu: A acuza un director de opinie, un politician sau un partid – care afirmă şi apără valorile Naţiunii – de naţionalism este mai mult decît o gafă. Este o insurmontabilă prostie. Nimeni, sper, nu-i reproşa lui William Clinton deviza “put America first” (puneţi America mai presus de orice) şi nici antecesorilor săi din Albion sloganul “my country, right or wrong” (ţara mea, fie că are dreptate, fie că greşeşte).

–          Petre Ţuţea: Sînt român şi, ca român, mă socot buricul pămîntului, că dacă n-aş fi român, n-aş fi nimic. Nu mă pot imagina francez, englez, german. Adică nu pot extrapola substanţa spiritului meu la alt neam. Adică nu pot extrapola substanţa spiritului meu la alt neam. Sînt român prin vocaţie. Tot ce gîndesc devine românesc… E atît de viguros neamul ăsta al nostru, că nu mă îndoiesc că virtuţile îl scot din impas. Istoria lui îmi dă argumente în sprijinul credinţei mele că poporul român nu poate fi înfrînt.

–          Nichifor Crainic: Naţionalismul e condiţia elementară a recunoaşterii fiecărui popor, precum şi lipsa lui e semnul decăderii şi al morţii.

–          Nicolae Bălcescu: Niciodată o naţie nu se poate mîntui decît prin sine însăşi.

–          N-avem oşti dară iubirea de moşie e un zid … (Mircea cel Bătrîn în Scrisoarea a III-a,  M.Eminescu )

–          Murim mai bine-n luptă cu glorie deplină / Decît să fim sclavi iarăşi, în vechiul nost pămînt.

zid.jpg

  • Patriotism:

–          DEX: Patriotism = sentiment de dragoste şi devotament faţă de patrie şi de popor, statornicit în decursul istoriei

–          Nicolae Iorga: Fără patrie nu se poate închipui existenţa de naţiune şi fără naţiune patria e numai un cuvînt deşert.

–          Tudor Vladimirescu: Patria se cheamă norodul, iar nu tagma jefuitorilor.

–          George Topîrceanu: A fi patriot nu e un merit, e o datorie.

–          Bunului patriot şi fumul patriei sale i se pare dulce şi plin de aromă. – un paşoptist

–          Statutul PRM, art.3: (1) Partidul România Mare îşi desfăşoară activitatea conform Constituţiei României, legilor ţării şi Statutului propriu, urmărind îndeplinirea idealurilor de unitate naţională, integritate teritorială, suveranitate şi independenţă. (2) Aşa cum reiese şi din titulatura sa, Partidul România Mare militează pentru înfăptuirea pe cale paşnică a României Mari, în hotarele ei istorice.

–          Statutul PRM, art.5: În conformitate cu prevederile Constituţiei României şi în concordanţă cu principiile sale ideologice, Partidul România Mare se pronunţă pentru deplina libertate de exprimare a opiniilor şi credinţelor cetăţenilor, împotriva defăimării Ţării şi a Naţiunii, împotriva instigării la război de agresiune, ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, împotriva incitării la discriminare, împotriva violenţei şi a manifestărilor obscene, contrare bunelor moravuri.

–          Statutul PRM, art.9: Partidul România Mare combate, pe toate căile legale, acţiunile persoanelor, organizaţiilor şi partidelor care atentează la independenţa, unitatea şi suveranitatea României.

zid.jpg

ABERAŢIA XENOFOBIEI – DE CE NU SÎNTEM XENOFOBI?

–       Xenofobie = aversiune puternică sau teamă faţă de străini, de obiceiurile lor, de religia lor etc. (Cambridge International Dictionary of English, 2000); ură faţă de străini şi faţă de tot ce este străin (DEX, 1998).

–       Atunci cînd România tinde să se regăsească în cadrul familiei Europene, atunci cînd economia are nevoie de afluxul capitalului străin, ar fi total absurd şi nefiresc să concepi o ideologie xenofobă. Naţionalismul Luminat nu implică – aşa cum cred unii – xenofobia. Naţionalismul Luminat, tocmai pentru că este Luminat, se defineşte chiar în raport cu ceilalţi, prin găsirea identităţii comune şi a specificului naţional. Izolarea nu poate fi în nici un caz o soluţie într-o lume a comunicării. În plus, Corneliu Vadim Tudor a afirmat de nenumărate ori: Partidul România Mare doreşte integrarea europeană. Conform definiţiei xenofobiei, cerem o singură probă de “aversiune puternică sau teamă faţă de străini, de obiceiurile lor, de religia lor” ; dacă ea nu va putea fi adusă, pretindem scuze publice tuturor celor care au adus mari prejudicii imaginii PRM şi preşedintelui C.V. Tudor prin asocierea cu manifestările xenofobe.

a. Chestiunea rromilor. Fireşte, eticheta recentă de “antiţigan” este o altă imagine fără fond. De altfel, chiar Partidul România Mare este autorul unui proiect normativ privind protecţia etnică şi integrarea socială a rromilor. Spiritul acestui proiect, precum şi cel al unor programe simultane care să-l susţină, se înscrie în linia celor mai moderne elemente de drept al minorităţilor.

b. Chestiunea maghiară. Pe un segment bine determinat, PRM reprezintă o contraforţă a organizaţiei politice a minorităţii maghiare. Prin reprezentarea a două spiritualităţi distincte (română şi maghiară) se caută tocmai evitarea extremelor pe calea negocierii. Nu este un secret faptul că UDMR a avut în mai multe rînduri iniţiative separatiste şi faptul că anumite zone ale ţării se confruntă cu tendinţe izolaţioniste ale etnicilor maghiari este o realitate dureroasă. Toate aceste fapte indubitabile necesită o replică – replica negocierii şi a căii comune.

–       Că PRM-ul nu este xenofob mai este demonstrat şi cu următoarele două argumente: 1. În Statutul PRM, art.6: Partidul România Mare apără drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi respectă dreptul la identitate culturală, lingvistică, religioasă şi etnică a cetăţenilor români aparţinînd minorităţilor naţionale, în conformitate cu reglementările internaţionale. şi art.12: Partidul România Mare militează pentru dez­voltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare cu toate ţările lumii, relaţii bazate pe principiile şi normele dreptului internaţional. 2. În PRM sînt înscrişi zeci de mii de maghiari, ţigani, turci, tătari, evrei şi alte naţionalităţi, mulţi dintre aceştia fiind desemnaţi candidaţi la alegerile din 2004.

–       Exemple de xenofobie: 1. Lajos Kosuth (către N. Bălcescu): Libertatea voastră este spînzurătoarea, drepturile voastre de egalitate înseamnă că popoarele care împart teritoriile cu ungurii vor trebui să fie absorbite de elementul maghiar. 2. Dücsö Csaba (în articolul Nincs Kegyelem = nici o îndurare; a ajuns primar comunist al Dejului după 1945): Voi ucide pe orice valah care se va găsi în calea mea. Voi ucide pe oricare dintre ei, nu va exista milă. Noaptea, voi incendia satele valahe … Voi otrăvi fîntînile şi atunci nu va mai fi în Transilvania decît o singură naţionalitate, aceea maghiară. 3. Baronul Aczel Ede: Pe aceşti valahi opincari trebuie să-i extirpăm, să-i ucidem ca pe duşmanii noştri … Preoţii predică iubirea poporului, dar aceasta este numai o momeală, fiindcă Dumnezeu nu ajută decît forţa brută şi această forţă brută noi, cu toţii, trebuie s-o întrebuinţăm pentru a ucide şi extermina pe aceşti valahi … Vom organiza şi o noapte a Sfîntului Bartolomeu … şi vom ucide şi copii în pîntecele mamelor lor. 4. Teleki Pal, ministru de externe în 1940, după masacrele ungureşti din Ardealul de Nord ocupat de maghiari: Nu există nuntă fără înjunghieri. 5. Strigături din 1940: Vrem patrie fără valahi!, Toţi valahii să se care! 6. Strigături din 1989, în Harghita şi Covasna: Jos românii!, Afară din Ardeal!, Ardealul pămînt unguresc!, Covasna fără români împuţiţi!

zid.jpg

ABERAŢIA ANTISEMITISMULUI – DE CE NU SÎNTEM ATISEMIŢI?

–       Antisemitism = atitudine ostila faţă de evrei întemeiată pe discriminare rasială sau religioasă (Mic dicţionar enciclopedic, 1972); atitudine (politică, socială etc.) ostilă faţă de evrei (DEX, 1998); aversiune puternică sau tratament crud şi nedrept asupra populaţiei evreieşti (Cambridge International Dictionary of English, 2000).

–       În Europa modernă, nici un partid decent şi rezonabil nu poate fi antisemit. Antisemitismul, ca orice altă formă de ură, reprezintă un simptom de degenerescenţă. Partidul România Mare nu numai ca NU este un partid antisemit, dar condamnă în modul cel mai autentic şi ferm orice manifestare antisemită. În plus, prin reducere la absurd, este contrar logicii elementare să acuzi de antisemitism o formaţiune politică dintr-o ţară unde comunitatea evreiască numără mai puţin de 20.000 de membri. Ar fi un antisemitism lipsit de obiect, un mesaj politic fără auditoriu. Dacă PRM ar fi fost un partid antisemit, el ar fi dispărut de mult de pe scena politică românescă. Conform definiţiei antisemitismului, cerem o singura proba de “aversiune puternică sau un tratament crud şi nedrept asupra populaţiei evreieşti.”; dacă ea nu va putea fi adusă, pretindem scuze publice tuturor celor care au adus mari prejudicii imaginii PRM şi preşedintelui C.V. Tudor prin asocierea cu manifestările antisemite.

–       În plus, Partidul România Mare i-a ridicat statuie lui Yitzhak Rabin la Braşov. Firma de consultanţă pentru alegerile din 2004 a dl. Corneliu Vadim Tudor este evreiască (Arad Communications). Dacă PRM-ul ar fi un partid de antisemiţi de ce ar fi făcut aceşti paşi?

–       Moshe Carmilly Weinberger (Rabin şef al Clujului 1940-1944): Hitler a pierdut războiul; evreimea a pierdut 6 milioane din membrii săi; lumea şi-a pierdut umanitatea, la fel şi iubirea creştinească a aproapelui. Poporul român s-a străduit în schimb să-şi salveze credinţa în omenie. Iar noi, evreii, îi sîntem şi îi rămînem recunoscători pentru aceasta.

zid.jpg

ABERAŢIA EXTREMISMULUI DE DREAPTA – DE CE NU SÎNTEM EXTREMIŞTI?

–       DEX (ed. 1998): Extremism = atitudine, doctrină a unor curente politice care, pe baza unor opinii, idei, păreri exagerate, unilaterale, extreme, urmăresc prin măsuri violente sau radicale să impună programul lor.

–       Extrema dreaptă se verifică printr-un criteriu suficient: existenţa unor programe sau acţiuni care să vizeze discriminări simbolice sau efective ale unor minorităţi (în principal etnice), în contrast cu o exaltare a cvasi-mistică a majorităţii. Nici nu-şi găseşte rostul respingerea unei astfel de etichete ideologice; ea nu are nici o acoperire în realitate. Nu există nici un program sau acţiune a PRM care să fie îndreptate împotriva vreunei minorităţi naţionale. Cei care folosesc noul clişeu al “extremei drepte” fie nu au proprietatea conceptului – şi ar trebui să rămînă în afara dezbaterii, fie îl folosesc în mod conştient eronat – şi atunci se descalifică moral.

–       CVT: Nu sîntem extremişti, nu sîntem radicali, nu sîntem împotriva nici unei etnii, dar este dreptul nostru, cucerit prin jertfele de sînge ale generaţiilor de înaintaşi, să apărăm Ţara de tot felul de invazii, să împiedicăm sfîrtecarea ei teritorială, să trăim liberi şi demni, la noi acasă, fără stăpîni pe cap, care, de cele mai multe ori, nu vin decît după furat. Unii numesc asta “populism”, dar dacă numai atît pricep ei, n-avem cum să-i ajutăm.

–       Statutul PRM, art.10: Considerînd terorismul drept un flagel al lumii contemporane, Partidul România Mare apreciază necesitatea combaterii cu fermitate a acestuia, pe toate căile legale.

Reclame